Pe Șoseaua Ploiești-Câmpina, în apropierea comunei Bănești, râul Doftana își purtă la un moment dat apele pe sub arcadele din piatră ale unui pod ce a fost construit în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și dat în folosință în anul 1864.

Astăzi, această lucrare (Podul de piatră de la Bănești) nu mai există și neantizarea ei o datorăm ignoranței și incompetenței autorităților române. Vorbim în esență de o capodoperă inginerească la mijlocul secolului al XIX-lea care figura pe lista monumentelor istorice.

”Grijă și atenția cu care a fost tratat acest proiect de infrastructură de primii ingineri români simboliza o direcție de urmat și o lecție de dezvoltare pentru generațiile viitoare. Astăzi, când podul domnitorului Alexandru Ioan Cuza este doar istorie, la propriu, încă nu avem curajul să contabilizăm proporțiile eșecului de a ne îngriji de patrimoniul nostru”, a declarat pentru GPI, fostul Ministru al Lucrărilor Publice, inginerul Nicolae Noica.

”Dezvoltarea României nu există în absența patrimoniului și a tehnicinilor care veghează la conservarea și creșterea ei. Avem nevoie de o amplă strategie națională de renaștere a sentimentului de prețuire a patrimoniului national, de promovare a construcțiilor, a infrastructurii pentru generațiile ce vor veni. Astăzi, podul de piatră de la Bănești este o poveste de tristă amintire care le va developa, ca un arc peste timp, generațiilor viitoare, nepăsarea adâncă a autorităților de stat”, explică Nicolae Noica.

Podul de piatră, o artă inginerească și o filă de istorie

Inginer Nicolae Noica scria într-un articol publicat în anul 1988 în almanahul „Ştiinţă şi tehnică” că ”această lucrare de artă a palpitat sufletul câtorva dintre primii noștri ingineri, în aspirația lor spre mai bine și mai trainic în meseria de constructor, se cuvine să o îngrijim și să o păstrăm cu respect, pentru a o putea transmite cu mândrie generațiilor viitoare”.

În viziunea lui Noica, acest pod reprezenta ”una din mărturiile reprezentative a ceea ce a înfăptuit și continuă să dureze poporul român pe întinsul patriei sale”.

”Podul de pe meleaguri prahovene are un început ce se cuvine a fi evocat căci această lucrare de artă inginerească este o filă de istorie a cărei scriere, cu talent și abnegație, în perioada anilor 1860 o datorăm primilor ingineri români”, subliniază fostul ministru al Lucrărilor Publice.

Continuarea pe Grupul pentru Promovarea Infrastructurii.