Sfârșitul curajos, dar zadarnic al lui Napoleonal IV-lea (1879)
Louis era prinț imperial, unicul fiu al fostului împărat al Franței, Napoleon al III-lea. La vârsta de 23 de ani, s-a trezit în Anglia, unde fugise cu tatăl său în exil, după dezastruoasa înfrângere a Franței în Războiul Franco-Prusac.
În 1873, la moartea tatălui său, Louis a devenit șeful familiei, având un unic țel în viață: să recâștige puterea pentru el și familia lui, în această ordine. Era sprijinit fervent de bonapartiștii din întreaga lume, care l-au proclamat împărat sub numele de Napoleon al IV lea.
Primul pas în tentativa lui Louis era dobândirea gloriei militare, și războiul de cucerire dus de britanici împotriva zulușilor a părut să-i ofere ocazia perfectă. Marea Britanie stăpânea deja provincia învecinată Natal și, în luna ianuarie 1879, a cerut ca regele zulus să-și desființeze armata și să plătească daune, sub pretextul că îi insultase pe britanici.
La refuzul său, a urmat invazia britanică. Deși înfrânți dezastruos în prima bătălie, la Isandhlwana,britanicii i-au pus în curând pe zuluși pe fugă. Acesta a fost momentul încare Louis și-a folosit importantele relații politice pentru a fi detașat înarmata britanică.
La 1 iunie 1879, Louis se afla într-o patrulă de recunoaștere în apropiere de Ulundi, când zulușii au declanșat un atac-surpriză. Aruncat din șa în timpul acțiunii, în timp ce camarazii săi se retrăgeau precauți, dând dovadă de mult curaj, dar pripit, Louis a înaintat spre atacatori, trăgând cu pistolul.
În atacul său disperat, s-a împiedicat și a căzut, iar zulușii care îl înconjurau l-au ciopârțit pe loc.
Corpul lui Louis a fost recuperat și dus la Chislehurst pentru a fi înmormântat.
Odată cu el a fost înmormântat și visul napoleonian al renașterii.
Tot la 1 iunie:
836: Invadatorii vikingi jefuiesc Londra.
1794: Are loc Bătălia din Întâi Iunie sau Bătălia de la Ushant, prima mare confruntare navală din războaiele Revoluției Franceze.
Geo Alupoae, critic de teatru.