Anul acesta pe 2 decembrie se împlinesc 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa Ilie – duhovnic iscusit și misionar neobosit. Printre virtuțile strălucite ale părintelui se numără și ostenelile sale pustnicești. Mărturie în acest sens sunt locurile în care a sihăstrit în timpul prigoanei ateiste din perioada comunistă. Vadu Negrilesei este un loc consacrat în sensul celor afirmate. Aici, părintele Cleopa  s-a arătat locuitor pustiului și înger în trup. Prin nevoință aspră și prin răbdare nestrămutată părintele Cleopa s-a ridicat la înălțimea duhovnicească a marilor cuvioși care au lucrat pustiul cel neroditor, vărsând lacrimi pentru păcatele oamenilor și pentru pacea întregului pământ.

Părintele Cleopa a iubit mult neamul care l-a odraslit și pământul românesc. În mod constant părintele evoca viața duhovnicească deosebită a conducătorilor acestui neam reflectată în ctitoria de biserici și mănăstiri, care dăinuie până astăzi. În acest sens, părintele le vorbea mai marilor vremii despre Mircea cel Bătrân și ctitoria sa emblematică de la Cozia, loc în care odihnește și mama domnitorului Mihai Viteazul, călugărită cu numele Teofana. În același rând părintele elogia pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, și amintea de ctitoriile sale, de viața lui jertfelnică și de familia lui frumoasă în care apare chipul mamei sale Maria Oltea călugărită și așezată în necropola de la Probota rectitorită de domnitorul Petru Rareș. În panoplia domnitorilor care au arătat fidelitate față de Biserică au fost așezați de părintele Cleopa și Matei Basarab, ctitor al mănăstirilor Arnota și Căldărușani și Neagoe Basarab, voievod sfânt, care a ctitorit Catedrala de la Curtea de Argeș. În legătură cu această ctitorie părintele se arăta impresionat de faptul că regele Carol I, cel care ne-a adus independența, și-a așezat pe stindardul de luptă deviza: Nihil sine Deo – Nimic fără Dumnezeu.

În panoplia marilor ctitori, părintele amintește cu evlavie de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit 40.000 de galbeni pentru moaștele Sfintei Parascheva. De mare importanță sunt și cei din familia movileștilor, ctitori ai Suceviței.

În evocarea ctitoriilor însemnate părintele Cleopa amintește și despre Schitul Prodromu, ctitorit și de domnitorul Grigorie Ghica. (A se vedea: Ne vorbește părintele Cleopa, vol. 12, Ed. Mănăstirea Sihăstria, ed. a III-a, Vânători-Neamț, pp. 58-61).

Toate aceste evocări ale părintelui Cleopa au menirea de a ne întări voința și de a ne deschide orizontul duhovnicesc pentru a gândi și a lucra după îndemnurile sfinției sale. El a zidit biserici și mănăstiri, a ridicat obști venerabile și a întărit duhovnicește mulțimi de credincioși.

În aceste vremuri, când părintele Cleopa Ilie este propus spre canoziare, alături de prietenul său duhovnicesc părintele Paisie Olaru, generației noastre îi revine datoria morală de a ține aprinsă flacăra credinței, pe care acești părinți au păstrat-o nestinsă în vremuri furtunoase. Totodată, avem obligația de a cinsti memoria părinților și de a promova valorile neamului pe care ei le-au apărat cu multe sacrificii.

Dovada prețuirii și a prelungirii în viața noastră a lucrării părinților Cleopa și Paisie o poate constitui și implicarea în ridicarea mănăstirii de la Vadu Negrilesei. Aceasta este o lucrare jertfelnică în timpuri dificile. Dar nicio biserică sau mănăstire nu s-a ridicat fără trudă, pentru că „lucrurile cele bune cu osteneală se câştigă şi cu greutate se împlinesc” (Molitfenlic, Slujba tunderii în monahism, Ed. IBMBOR, București, 2002, p. 556.

Pentru a vedea cum se naște o mănăstire și pentru a cinsti frumos pe cuvioșii lui Dumnezeu, invităm pe toți credincioșii evlavioși să participe la pomenirea părintelui Cleopa Ilie, organizată la Mănăstirea Vadu Negrilesei, sămbătă 2 decembrie, la împlinirea a 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui.