• Șocul din sectorul energetic a afectat puternic firmele românești. Aproximativ trei sferturi dintre acestea (72%) raportează o creștere mare a cheltuielilor cu energia, în comparație cu firmele din SUA (30%).
• Șocul a generat o reacție: 96% dintre firmele din România au implementat strategii de atenuare a efectelor, iar 46% au adoptat acțiuni în ceea ce privește adaptarea.
• Firmele românești au fost afectate de perturbări comerciale și au reacționat. Marea majoritate a companiilor românești s-au confruntat cu cel puțin una dintre perturbările comerciale internaționale despre care au fost formulate întrebări în sondaj (95%), iar 62% și-au schimbat sau intenționează să-și schimbe strategia de aprovizionare, peste media UE de 49%.
• În continuare, condițiile stricte de finanțare vor conta. Proporția întreprinderilor românești care se confruntă cu constrângeri financiare este ridicată, de 17,6%, cu mult peste media UE (6,1%).
• Incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) și disponibilitatea de personal calificat (79%) sunt cele mai frecvent menționate obstacole pe termen lung în calea investițiilor de către firmele românești.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a prezentat rezultatele Sondajului său anual de investiții BEI în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Națională a României (BNR). Sondajul arată că, în medie, firmele din România sunt relativ optimiste cu privire la intențiile lor de investiții pentru 2023, în ciuda încetinirii creșterii economice și a înăspririi politicii monetare. Sondajul BEI privind investițiile a vizat peste 12.000 de companii din Uniunea Europeană și 800 de companii din SUA.

Discursul secretarului general adjunct al BEI, Mikolaj Dowgielewicz, și discursul guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, precum și prezentările ținute de Debora Revoltella, economistul șef al BEI, și de Valentin Lazea, economistul șef al BNR, au evaluat starea economiei românești, percepțiile companiilor despre șocurile recente, precum și rezistența și capacitatea companiilor de a adopta noi strategii.

Întreprinderile românești (72%) au fost afectate în mod deosebit de șocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele românești au avut aceeași probabilitate precum cele din UE în ansamblu (94% față de 95%) de a fi răspuns la șocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele românești au fost căutareadeeconomii/eficiență energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%)sau modificarea mixului energetic (64%). De asemenea, o treime dintre companiile românești (35%) menționează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producției anumitor bunuri, peste media UE (24%).

În ceea ce privește barierele în calea comerțului internațional, întreruperile în lanțul de aprovizionare global (61%) și respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole legate de comerț cu care se confruntă firmele românești. Ca răspuns la aceste dificultăți, șase din zece firme românești (62%) și-au schimbat sau intenționează să-și schimbe strategia de aprovizionare, o proporție mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%). Companiileromâneștiaufostmultmai înclinatedecâtcele dinUEsă investească în stocuri digitale și în monitorizarea operațiunilor (46% față de 20%). Importatorii români au fost mai predispuși decât cei din întreaga UE să-și reducă ponderea bunurilor și serviciilor importate (20% față de 10% în UE) și să-și diversifice lista de țări ori să crească numărul țărilor din care au importat (42% față de 24%).

Întrebarea  adresată  companiilor:  Care  dintre  următoarele,  dacă este  cazul,  sunt prioritățile/strategiile dumneavoastră pentru a face față evoluțiilor recente de pe piața energiei?

Vulnerabilitatea la noi șocuri rămâne. Firmele românești sunt mai predispuse să sufere din cauza unei înăspriri a condițiilor de finanțare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) și disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent menționate obstacole pe termen lung.

„De această dată, politicile de sprijin au reușit să ferească economiile de ceea ce este mai rău și, de asemenea, să susțină transformarea economiei: tranziție net-zero, digitalizare și reziliența lanțurilor valorice globale”, a declarat economistul șef al BEI, Debora Revoltella. „Cu toate acestea, finanțarea tranziției va fi o provocare în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor și al măsurilor de consolidare fiscală. Prin urmare, trebuie mobilizate toate sursele disponibile, inclusiv fondurile UE din Facilitatea pentru redresare și reziliență și Programul operațional 2021-2027, pentru a asigura transformarea pentru competitivitate, cu o tranziție echitabilă și durabilă”, a adăugat Debora Revoltella.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat: „Ne bucurăm să constatăm că, potrivit concluziilor BEI, situația generală a investițiilor în România s-a îmbunătățit față de ediția precedentă”.

Informații generale

Banca Europeană deInvestiții (BEl) este instituțiade creditare pe termen lung aUniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Instituția finanțează investiții solide care contribuie la obiectivele politicilor UE. Proiectele BEI consolidează competitivitatea, stimulează inovarea, promovează dezvoltarea durabilă, consolidează coeziunea socială și teritorială și sprijină o tranziție corectă și rapidă către neutralitatea climatică.

Grupul BEI, care cuprinde și Fondul European de Investiții (FEI), a semnat noi finanțări în valoare totală de 88 miliarde EUR pentru peste 900 de proiecte în 2023. Se așteaptă ca aceste angajamente să mobilizeze circa 320 miliarde EUR în investiții, sprijinind 400 000 de întreprinderi și 5,4 milioane de locuri de muncă.

Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Grupul BEI nu finanțează investiții în combustibili fosili. Suntem pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivul de a mobiliza 1 000 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile în durabilitatea climei și a mediului în deceniul până în 2030, așa cum ne-am angajat în Foaia de parcurs a Băncii privind schimbările climatice. Mai mult de jumătate din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.

Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic. Acest lucru subliniază angajamentul Băncii de a promova creșterea favorabilă incluziunii și convergența standardelor de viață.

Despre Departamentul de Economie al BEI

Departamentul de Economie al BEI oferă cercetări și studii economice, precum și analize unice ale activității de investiții în Uniunea Europeană și nu numai. El sprijină operațiunile Băncii și definirea poziționării, strategiei și politicilor ei. Economistul șef Debora Revoltella conduce Departamentul format dintr-o echipă de 45 de economiști.