Starețul unei mănăstiri din județul Suceava a fost reclamat la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților că cere bani de le enoriași pentru a-și cumpăra veșminte. ”De ce ….. cere mereu bani pentru veșminte? De ce nu e sponsorizată de Arhiepiscopia Sucevei? De ce starețul, care face parte din administrația eparhială și mă gândesc că e remunerat pentru asta, nu cotizează din propriul venit pentru veșminte? De ce nu își achiziționează veșminte din fondurile personale? Anul trecut au avut veșminte pentru Înviere si acum nu mai au, mănăstirea fiind redeschisă anul trecut în Postul Mare sau cu  puțin timp înainte de începerea acestuia, dacă îmi amintesc bine. La un interval de câteva luni, starețul mănăstirii cere bani pentru veșminte. De ce nu donează el banii necesari pentru achiziționarea lor? Nădăjduiesc ca o sa lămuriți situația și că o să îl întrebați pe stareț, așa cum ați procedat în trecut cu alte întrebări, ați întrebat direct clericul vizat”, a întrebat enoriașul.

”În urma celor discutate cu părintele stareț al mănăstirii despre care faceți vorbire, vă răspund întrebărilor, după cum urmează: Părintele stareț a inițiat în cursul anului trecut confecționarea mai multor rânduri de veșminte, pentru toți clericii mănăstirii, aceasta fiind la început de drum și neavând un necesar complet de veșminte. De asemenea, întrucât veșmintele cu care s-a slujit anul trecut la Învierea Domnului sunt, de fapt, cele cu care părinții din mănăstire slujesc duminică de duminică și zi de zi Sfânta Liturghie, s-a considerat potrivită confecționarea a cinci veșminte preoțești și a unuia diaconesc, albe, cu broderie aurie, pentru a se sluji cu acestea la Învierea Domnului. Despre cealaltă preocupare a dumneavoastră, adică cum își cheltuie părintele stareț salariul, vă pot spune că acesta, de când a fost numit stareț, și-a donat salariul, integral, cu chitanță, mănăstirii, pentru a veni în sprijinul acoperirii cheltuielilor pentru lucrările care s-au făcut în ultimul an la acest așezământ. Mergeți și veți vedea cu ochii dumneavoastră. Închei prin a vă spune că, de când este Biserica, acoperămintele, veșmintele, vasele și obiectele liturgice, clopotele etc., așa cum reiese din inscripțiile lor, au fost donații ale voievozilor, domnilor, boierilor, clericilor și credincioșilor, ca mărturie a dragostei și purtării lor de grijă pentru lăcașurile închinate lui Dumnezeu”, a răspuns IPS Calinic.