Una dintre cele mai cochete gări din țară a fost construită la Vatra Dornei în anul 1910. Este vorba de Gara Vatra Dornei – Băi ridicată în jurul anului 1910 de către arhitectul Paul Brang în stilul – castel austriac, cu zidărie din cărămidă. Inițial, tronsonul de cale ferată Câmpulung-Vatra Dornei a avut punctul terminus pe malul drept al râului Bistrița. Primarul orașului de atunci, Vasile Deac, l-a înștiințat pe împăratul Franz Joseph despre ideea prelungirii arterei feroviare în lungime de câteva sute de metri. Gara a făcut parte din ansamblul stațiunii balneoclimaterice. Acest proiect a fost aprobat, astfel că Vatra Dornei are de fapt două gări care sunt apropiate una de alta, iar până în 1939, gara Vatra Dornei – Băi a fost punct terminus. Gara Vatra Dornei Băi se află din 2004 pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.

Istoric

În anul 1888 a fost pusă în funcțiune Calea ferată secundară Hatna–Kimpolung (azi Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc), care a fost administrată de compania Bukowinaer Lokalbahnen. Ea a avut un rol important în dezvoltarea regiunilor montane îndepărtate ale Bucovinei și a sprijinit silvicultura și industria de prelucrare a lemnului.

La 23 octombrie 1899 împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen concesiunea pentru prelungirea traseului de cale ferată de la Câmpulung Moldovenesc în orașul balnear Vatra Dornei. Termenul de construcție a fost estimat la un an și jumătate pentru tronsonul până la Valea Putnei (anterior Valeputna) și trei ani și jumătate până la Vatra Dornei. Această concesiune prevedea construirea unei ramificații de la Pojorâta (anterior Pożoritta) spre Fundu Moldovei (anterior Louisenthal), care trebuia să realizeze o legătură cu minele locale de acolo. Concesiunea trebuia să se aplice până la 4 iunie 1973.[3] Ambele tronsoane au fost deschise traficului înainte de termen: tronsonul de la Câmpulung Moldovenesc la Valea Putnei la 9 ianuarie 1901 și cel de la Valea Putnei la Vatra Dornei la 29 octombrie 1902 (în acest ultim caz, trebuia să fie construit un tunel lung de 1647 m).[4]

Odată cu linia ferată s-a construit și Gara Vatra Dornei, care a fost inaugurată în anul 1902. Pentru turiștii care soseau în stațiune, la băi, pe malul stâng al râului Dorna s-a construit în anul 1910 și Gara Vatra Dornei Băi, aceasta fiind mai aproape de stabilimentele balneare ale stațiunii.

După primul război mondial Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR.

Text: www.wikipedia.org