Un interviu captivant difuzat la Radio Top cu fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian

Radio Top: Domnule Vosganian, am văzut că aseară, la Digi24, ministrul de Finanțe a spus că economia României va ieși din această criză mai bine decît ne aștepam. Este justificat optimismul?

Varujan Vosganian: Eu nu știu ce date mai noi are Florin Cîțu. Datele de acum cîteva zile atunci cînd Guvernul a prezentat rectificarea bugetară nu spuneau deloc așa. Pot să spun dimpotrivă că acele date confirmau previziunile noastre deloc optimiste privind situația din aceste două luni de stare de urgență care vor costa bugetul României cîteva zeci de miliarde de euro, de lei. Ca să fiu mai clar, cred că concluzia o vom trage funcție de modul în care economia României va ieși din această situație. Să nu uităm practic cheltuielile care trebuiau făcute, nici nu au început. Încă nu au început să fie onorate sumele datorate șomerilor care au intrat în șomaj tehnic. În ce privește programul de garantare a întreprinderilor mici și mijlocii, încă nici nu a început pentru că sistemul era blocat. Așadar, sincer, mie mi se pare că declarația lui Florin Cîțu este hazardată.

Radio Top:  Domnule Vosganian, în condițiile în care numărul șomerilor tehnici e din ce în ce mai mare, tot crește, la Suceava, de pildă, sînt 24.000 acum dintr-un total de 133.000 de angajați….

Varujan Vosganian: Da, și în ultimele zile la Suceava ritmul a fost mai mare decît pînă acum.

Radio Top: A fost mai mare pentru că e o zonă în care se mișcă economia noastră pe turism aici și aici e cel mai lovit acest domeniu. Deci, în aceste condiții în care sînt atît de mulți șomeri tehnici la privat, la stat de ce nu se introduce aceeași măsură?

”Această pandemie ar putea să repună în discuție paradigma statului” 

Varujan Vosganian: Să știți că asta este o discuție pe care și noi am făcut-o aici. Răspunsul nu e atît de simplu. În primul rînd trebuie să observăm că în această perioadă rolul statului este mai mare, ba chiar aș putea să spun că această pandemie ar putea să repună în discuție paradigma statului. Sîntem într-un anumit mod cam cum eram pe la sfîrșitul celui de-al doilea Război Mondial atunci cînd se punea foarte deschis în discuție felul în care statul se implică în economie. Așa a fost și după Marea Criză. Vă amintiți, atunci a apărut „Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobînzii și a banilor”, carte în care John Maynard Keynes (n.r. economist englez) spunea că trebuie crescute cheltuielile bugetare ca să învîrtim economia. Deci, rolul statului e mai mare. E mai mare și atunci nu te poți atinge de Ministerul de Interne, de Ministerul Apărării, de Ministerul Sănătății, de Ministerul Educației. Chiar dacă învățămîntul se face la distanță, totuși cadrele didactice au un rol important. Deci, e o paletă largă bugetară, de care nu te poți atinge. În legătură cu personalul din Consiliile Județene și Primării acolo deciziile sînt locale. E greu ca Guvernul să intervină fără să existe o lege în Parlament. Și asta, desigur, s-ar putea să dureze. De aceea, rezervele de reducere în domeniul bugetar sînt destul mici. Aparatul central nu e deloc mare, de corporațiile de stat nu te atingi, pentru că ele au același regim ca și cele private. Dacă au bani să plătescă salariile plătesc, dacă nu au le pun în șomaj tehnic. De aceea, rezervele sînt destul de mici. Sigur, s-a discutat și despre indemnizațiile parlamentarilor dacă nu trebuie să fie reduse. Aici am dat răspunsul meu. Noi, cei de la ALDE am decis ca 50% din indemnizație să o donăm. Acum, am dat-o unui spital din Moldova. Așa că dacă 50% nu e destul, putem să mai tăiem. Dar repet, statul are niște responsabilități pe care ar trebui să le îndeplinească acum. Dacă există posibilități ca în acest moment de expunere a statului să se reducă personalul, mă întreb de ce nu se reduce de tot. Deci, dacă se poate ca în momentele astea statul să funcționeze cu mai puțini oameni, înseamnă că de fapt ar trebui să funcționeze cu mai puțini oameni dar răspunsul acum trebuie să-l dea Guvernul.

Radio Top:  Domnule Vosganian, tot domnul Cîțu spunea că IMM-urile au făcut reconversia, s-au adaptat situației actuale. Și aș da un exemplu. Sînt două companii după știința mea în Suceava, firme de publicitate care au început să facă măști din plexiglas, le-au oferit donații și cînd au fost la Ministerul Economiei care parcă a organizat o licitație pentru măști au cîștigat niște firme din China. Ale noastre nu s-au calificat. Nu ar trebui un pic de protecție pentru companiile românești în această perioadă?

Varujan Vosganian: Noi nu știm care este modalitatea prin care se face selecția companiilor partenere și se fac achizițiile publice în această perioadă. Practic, responsabilitatea este discreționară în mîinile acestui comitet care se ocupă și a Ministerului de Interne, a Ministerului Economiei. De aceea, noi am și cerut ca după ce se termină această perioadă de urgență să avem un raport din partea Guvernului cu privire la modul în care s-au făcut aceste achiziții. Dacă vedeți evoluția dialogului politic o să vedeți că atunci cînd am votat a doua stare de urgență, prelungirea primeia, am cerut în Parlament ca totuși, Curtea de Conturi să verifice pentru că altminteri toate aceste cheltuieli se făceau fără nici un fel de control, inclusiv al Curții de Conturi. Există mai multe plîngeri legate de felul în care se selectează companiile partenere și se fac achizițiile. Acuma, hai să vorbim serios, e greu să spui că o economie intră în reconversie pentru că pe perioadă de criză face măști. Asta este o pildă cu totul trecătoare. Nu poți să salvezi o economie punînd-o să facă măști și combinezoane, pentru că peste o lună două cererea pentru așa ceva va scădea foarte mult.

”Nu cred că ar trebui să transformăm epidemia într-o obsesie permanentă și să avem așa cum pe vremuri se punea problema ca toate casele să aibă buncăre atomice, acum să avem cu toții o garderobă special dedicată unei posibile pandemii”

Radio Top: Dar nu credeți că ăsta este un început cu acest coronavirus, că vor urma și alte și alte și că astfel de industrii vor deveni permanente, adică vor avea o cerere permanentă, mască, mănuși, etc.?

Varujan Vosganian: Dacă mă întrebați, eu nu aș avea o astfel de viziune de utopie neagră față de societate. Ceea ce ar trebui făcut și asta e responsabilitatea în primul rînd a Ministerului Economiei și a Guvernului…Să stabilească nivelele de stocuri pentru rezeva de stat care să fie funcționale pentru astfel de situații. Nu cred că ar trebui să transformăm epidemia într-o obsesie permanentă și să avem așa cum pe vremuri se punea problema ca toate casele să aibă buncăre atomice, acum să avem cu toții o garderobă special dedicată unei posibile pandemii. Eu cred, dimpotrivă, și s-ar putea să fiu destul de neobișnuit în părerea mea, eu cred că după încheierea acestei pandemii, așa cum s-a făcut și după încheierea războaielor, omenirea ar putea să fie cuprinsă mai degrabă de un licăr de speranță și de un elan de a reveni la situația dinainte. Și acum, între noi, cred că n-ați văzut niciodată mai mult nostalgia unei discuții față în față și a unei conversații prietenești ca atunci. Acum ne dăm seama cîte valori existau în viețile noastre pe care noi le ignoram.

Radio Top: Apreciz optimismul dumneavoastră. Și da, îmi lipsesc convorbirile față în față. De o lună și jumate fac numai prin telefon, nu am mai văzut oameni, decît puțini…

Varujan Vosganian:  Dacă vreți, să mai ducem puțin discuția pe panta asta, eu cred și o spun așa, ca o deschidere de discuții, eu cred că cel puțin în cazul României această epidemie nu a fost pe măsura măsurilor care s-au luat pentru a-i contracara răspîndirea. Adică eu cred că măsurile au fost disproporționate. Nu am făcut o analiză reală, să vedem în ce măsură această epidemie a fost realmente o boală răspîndită în întreaga țară, cîte din cazuri au fost de fapt asimptomatice și cu simptome ușoare, cîte dintre decese au avut doar cauză aparentă COVID-ul, cîte județe practic nu au fost atinse de COVID și nu trebuiau afectate atît de dur ș.a.m.d. După părerea mea, reacția a fost disproporționată, dar pot să accept că autoritățile nu au vrut să-și ia un risc. Hai, prima lună a trecut cum a trecut, dar în ce privește a doua lună de stare de urgență, eu nu cred că ea trebuia generalizată pe întreaga țară și măsurile înăsprite față de prima perioadă. Noi am pierdut foarte mult în economie în comparație cu gravitatea epidemiei în România.

”Am suferit omenește și frățește pentru tot ce s-a întîmplat la Suceava. Și cred că Suceava merită acum un sprijin, ca să-și revină și să fie din nou Bucovina aceea deschisă, luminoasă, prietenoasă și cu care noi ne mîndrim”

Radio Top:  Cine răspunde pentru agitarea populației? Mă refer la acel document care a apărut în spațiul public și a neliniștit și mai mult populația de peste 65 de ani?

Varujan Vosganian:  Mie îmi pare bine că ați pus această întrebare. În primul rînd, să vă spun, a-l scoate vinovat pe Adrian Streinu-Cercel pentru o strategie de inducere  a panicii care a devenit politică de stat în România mi se pare incorectă. În ultima vreme se tot caută acari Păuni. Amintiți-vă, de pildă, de bietul director al Aeroportului din Cluj, care deși anunțase cu o zi înainte că vor veni 2.000 de posibili călători pentru chartere a fost scos vinovat de toate autoritățile centrale și locale. Nu este singurul caz. A existat o adevărată campanie, un fel de cîntare a pandemiei, dacă pot să spun așa, de a induce panică în rîndul populației. Acest raport arată clar că totuși, cu cîtă ușurință aș spune, cu cîtă lașitate este abandonat un partener de drum de către ceilalți. Pe scurt. Acest raport apăruse acum cîteva zile. Dacă Nelu Tătaru nu avea nefericita inspirație să reproducă ca și cum ar fi fost ale lui cîteva idei din acest raport, într-un interviu la Realitatea, poate că el nu ar fi avut același impact public și nu s-ar fi sinchisit nimeni. În clipa în care opinia publică s-a scandalizat  de ideile pe care aș putea să le calific chiar monstruoase, adică ele vin dintr-o psihopatologie paranoidă, dacă le luați una cîte una. Brusc și Klaus Iohannis și Ludovic Orban și Nelu Tătaru au început să arate cu degetul către Adrian Streinu-Cercel. De fapt, pe ei nu i-a indignat raportul, pe ei i-a indignat felul în care opinia publică s-a raportat la acele texte ale lui Streinu-Cercel. Mi s-a părut lașă și ridicolă această tentativă de a se de a se desolidariza brusc de Adrian Streinu-Cercel, care pînă atunci era o parte a echipei lor. E drept raportul acela, este și în spiritul manifestului Partidului Comunist, este dacă îmi permiteți de-a dreptul stalinist și aduce aminte de Pol Pot în unele din măsurile sale, este musolinian în ce privește creierul corporatist peste guverne și este absurd cînd cere ca toate mijloacele de transport să fie decontaminate o dată la două ore,  ca toți să fie legitimați pe stradă. Deci este o viziune de utopie neagră, orweliană, care nu știu cum a putut să iasă din mintea unui om cu atîtea responsabilități cum este Streinu Cercel.

Radio Top: Vă mulțumesc și vă doresc ca pe 15 august să veniți ca în fiecare an la Suceava, la Hagigadar.

Varujan Vosganian: Da, îmi doresc foarte mult și vă rog să mă credeți, am suferit omenește și frățește pentru tot ce s-a întîmplat la Suceava. Și cred că Suceava merită acum un sprijin, ca să-și revină și să fie din nou Bucovina aceea deschisă, luminoasă, prietenoasă și cu care noi ne mîndrim.