Cred ca toata lumea a aflat ceea ce s-a intamplat ieri, 15.01.2015, cu cursul francului elvetian. Este o situatie extrem de grava. Se pune intrebarea: Care sunt solutiile?

Solutiile ar fi de 2 feluri:

• Politice

• Legale

Solutii Politice

Guvernul ar trebui sa intervina cu adoptarea unei ordonante de urgent prin care sa plafoneze evolutia cursului chf in urmatoarea perioada.

Cadrul legislativ

O tara a lucrului bine facut ar trebui sa reactioneze de urgenta stabilind un plafon de variatie maxima a cursului de 20% fata de valoarea intiala, variatie/plafon care rezulta, de altfel, din Directiva 2014/17/EC.

In realitate, aceasta directiva este pentru protectia consumatorilor. Ba, mai mult, este un mare si argumenta vot de blam la adresa bancilor, care s-au prefacut ca informeaza consumatorii, la adresa autoritatilor de supraveghere si control, care s-au prefacut ca vegheaza la buna bancarizare a populatiei, si la adresa statelor UE, care s-au prefacut ca sunt preocupate de protectia consumatorilor. Si, cel mai important, zisa directiva arata, negru pe alb, ca criza financiara pe care inca o suportam a fost cauzata, integral, de creditarea iresponsabila. Adica de cei care au dat credite si au vindut instrumente financiare derivate pentru volum si bonusuri si care acum ne cer sa ii salvam de la inec, fie prin bail-out (cu bani din taxele si impozitele cetetenilor) fie prin bail-in (cu bani din depozitele cetatenilor).

Vezi directive aici

http://ec.europa.eu/finance/finservices-retail/credit/mortgage/index_en.htm

SOLUTII LEGALE

Intentarea unui proces fie pe denominare si/sau convertire moneda si apoi depunerea unei ordonante presedintiale prin care se solicita suspendarea platii ratelor pana se termina procesul pe fond. Deci trebuie sa exista intai un dosar pe fondul cauzei.

Temeiul Juridic

NCPC si cauza Aziz contra Spaniei.

Ce spune cauza Aziz?

Mohamed Aziz împotriva Caixa d’Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa). „Chiar si in cazul in care caracterul abuziv al unei clauze din contractul de imprumut care sta la baza ipotecii s ar opune executarii imobilului, consumatorul nu ar avea […] posibilitatea de a impiedica scoaterea la licitatie publica si astfel de a evita pierderea proprietatii rezultata din aceasta. Consumatorul este limitat la protectia juridica existenta, care are forma unei despagubiri, si trebuie sa accepte pierderea locuintei. O asemenea modalitate procedurala aduce atingere efectivitatii protectiei urmarite prin Directiva 93/13. In special in cazul in care locuinta debitorului este un imobil grevat de o ipoteca, simplul drept la despagubiri este inadecvat pentru a i garanta in mod efectiv consumatorului drepturile recunoscute prin Directiva 93/13. Nu exista niciun fel de protectie efectiva impotriva clauzelor contractuale abuzive in cazul in care, in legatura cu astfel de clauze, consumatorul trebuie sa accepte valorificarea unei ipoteci – si astfel scoaterea la licitatie publica a locuintei sale, pierderea proprietatii suferita in urma licitatiei si evacuarea lipsita de orice protectie – si acesta poate doar formula cereri de reparare a prejudiciului prin protectie juridical subsecventa. Dimpotriva, Directiva 93/13 impune [dreptul consumatorului la] un remediu juridic efectiv pentru a putea verifica caracterul abuziv al clauzelor din contractul de imprumut pe care l a incheiat si sa poata astfel, eventual, impiedica executarea silita. Aceeasi orientare reiese si din speta Banco Español de Crédito. In aceasta hotarare, Curtea a statuat, in privinta unei somatii de plata obtinute in instanta, ca, in vederea respectarii principiului efectivitatii in contextul Directivei 93/13, instantele nationale au obligatia, inca inainte de emiterea somatiei de plata, pe care consumatorul ar putea o contesta ulterior, sa examineze din oficiu caracterul abuziv al clauzelor contractuale, in masura in care instanta dispune de toate elementele de fapt si de drept necesare in acest scop. Prin urmare, principiul efectivitatii impune in orice caz ca judecatorul sesizat cu actiunea in realizare sa aiba posibilitatea de a dispune suspendarea (provizorie) a procedurii de executare, pentru a opri executarea silita pana la examinarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale si a impiedica astfel aparitia ca urmare a procedurii de executare a unor situatii de fapt iremediabile in detrimental consumatorului”.

Asadar, CJUE impune, contrar legislatiei noastre, dreptul consumatorului la o contestatie la executare si la o suspendare provizorie a executarii, mai ales in cazul in care imobilul supus executarii este locuinta debitorului. Conform Constitutiei Romaniei (art. 148 alin.2), cind dreptul

UE sau jurisprudenta CJUE sunt contrare dreptului intern, acesta din urma nu se mai aplica.

Deci in materia analizata- suspendarea platii pe durata procesului de fond pe denominare si/sau convertire chf – s-ar putea putea invoca aceasta cauza.

Sunt sanse cel putin teoretice de a castiga un astfel de proces, chiar daca la inceputul lui 2011 unele procese pe aceasta tema s-au pierdut si, in plus, s-au dat cheltuieli mari de judecata. Cine vrea sa isi asume riscul, sa o faca in cunostinta de cauza.

Care sunt conditiile unei ordonante presedintiale?

Conditii de admisibilitate:

Potrivit art. 996 alin. (1), instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului – art. 996 alin. (2) NCPC. La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen – art. 996 alin. (3) NCPC. Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului – art. 996 alin. (4) NCPC.

Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa resolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt – art. 996 alin. (5) NCPC.

Conditiile exercitarii procedurii ordonantei presedintialeau ramas, in esenta neschimbate fata de reglementarea anterioara, acestea fiind: a) Urgenta: conditie care justifica utilizarea procedurii in chestiune, caracterizata printr-o procedura de judecata mai sumara. Si in reglementarea art. 581 alin. (1) CPC 1865, cat si in cea a art. 996 alin. (1) NCPC s-a retinut ca exista indeplinita aceasta conditie cand masura provizorie este necesara “pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara … ori… pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari”.

S-a aratat ca urgenta trebuie sa persiste pe tot parcursul judecatii (chiar si in calea de atac a apelului) iar instanta de judecata are obligatia sa indice imprejurarile ce au condus la concluzia ca este indeplinita aceasta cerinta. De asemenea, lipsa caracterului de urgenta conduce la solutionarea oricarui aspect pe calea procedurii comune.[4] Urgenta nu este sinonima cu celeritatea, aceasta din urma reprezentand dezideratul oricarui proces civil, in sensul finalizarii sale intr-un termen rezonabil.[5]

b) Masura dispusa sa aiba caracter provizoriu (vremelnic):masurile incuviintate nu sunt de natura sa conduca la rezolvarea fondului ci sunt de natura sa mentina o situatie de fapt pana la solutionarea celui dintai, asadar – sunt limitate in timp pana la solutionarea in fond a litigiului.

c) Conditia de a nu prejudeca fondul: cu titlu de noutate, este expres reglementata in NCPC (art. 996 alin. 5 NCPC). Chiar daca aceasta conditie nu era expres reglementata, ea exista si in reglementarea CPC 1865, necesitatea acesteia fiind consacrata in doctrina si dedusa din cea de-a doua conditie (caracterul provizoriu). S-a retinut ca, datorita faptului ca ordonanta presupune urgenta si adoptarea unor masuri vremelnice, instanta nu are caderea sa prejudece fondul dreptului dar – pentru ca totusi solutia sa nu fie arbitrara – este datoare sa cerceteze aparenta dreptului, sa pipaie fondul.[6]

d) Existenta unei “aparente de drept” in favoarea reclamantului, conditie noua, legiferata la art. 996 alin. (1) NCPC. S-a retinut ca aceasta conditie trebuie analizata in mod prioritar de catre instanta, aceasta din urma fiind tinuta sa nu dispuna nicio masura provizorie pana ce nu isi creaza convingerea ca in favoarea reclamantului exista “aparenta de drept”. Limitele cercetarii privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate si in vechea reglementare, in doctrina si jurisprudenta, referitoare la “pipairea fondului”.[7]

Instanta competenta

Potrivit art. 997 NCPC, competenta privind solutionarea cererii de ordonanta presedintiala revine instantei competente in solutionarea (in prima instanta) a fondului dreptului. Daca ar fi sa am o parare personala as zice ca este admisibila o astfel de actiune. Practica in 2011 se va schimba in 2015 in sensul admiterii unor astfel de ctiuni pentru ca situatiile sunt exceptionale.

AVOCAT COLTUC MARIUS

www.coltuc.ro