Biserica armenească ”Sfântul Simion” din Suceava sărbătorește în această lună jubileul de 510 ani de la înființare. Astfel, pe gardul bisericii au fost amplasate mai multe panouri pe care se regăsesc imagini și texte despre  istoria bisericii. Cunoscută din popor ca biserica ”Turnu Roșu” situată la confluența străzilor Armenească și Zamca, aceasta este a doua ctitorie armenească care datează din anuil 1513 clădită din piatră și dedicată Sfântului Simion. Numeroasa comunitate armenească din Suceava era a doua mare comunitate din Estul Europei Centrale, după cea din Liov (acum în Ucraina), căreia principele moldovean Alexandru cel Bun îi recunoscuse sediul spiritual la Suceava, conform documentului din 30 iulie 1401. Ctitorul Bisericii Sf. Simion a fost Donig sau Donik. Turnul-clopotniță zidit din cărămidă în 1551 are 28 de metri înălțime și este unul din cele mai semețe turnuri medievale ale urbei Sucevei, cu o belvedere deosebită. Este cunoscut sub numele de Turnul Roșu iar o legendă spune că s-a înroșit din cauza sângelui curs într-o bătălie cu otomanii.

La începutul secolului al XVI-lea Turnul Roșu marca limita superioară a cartierului armenesc din vatra orașului (cu ulița pietruită , podită cu ”calapod”). Clopotele erau turnate din bronz, având un procentaj ridicat de argint care aveau astfel o sonoritate deosebită astfel încât se spunea că ”atunci când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”.

Cercetările arheologice întreprinse de o echipă de arheologi de la Muzeul Național al Bucovinei în anul 2010 au dus la descoperirea unei tainițe în altar, considerată unică într-un lăcaș de cult oriental. Tainița se sprijinea pe două arce de piatră. Deoarece în interiorul tainiței nu s-a găsit nimic arheologul Florin Hău a susținut că ”atunci când tainița a fost închisă, aceasta a fost golită”. Există urme de pictură murală prin decaparea tencuielii de pe pereții nordici ai naosului. Iar aici a funcționat un șantier arheologic preventiv în 2015 deschis în urma debutului lucrărilor de restaurare ale complexului ecleziastic. Cel mai prețios artefact găsit recent este un groș din secolul XV în vremea principelui Alexandru cel Bun.

S-au găsit 132 de oseminte într-un cimitir care data din secolul XV. Osemintele au fost reînhumate de preotul Azad Mandalian iar în anul 2016 s-a instalat un Khacikar, cruce din tuf vulcanic, specific armenească, spre aducere aminte, de Întîistătătorul Bisericii Armene Apostolice din România, Datev Hagopian. În anul 2013 s-au celebrat 500 de ani de la sfințirea Bisericii Sfântul Simion, , iar Pre-Sfințitul Datev Hagopian a oficiat ceremonia spirituală solemnă în prezența unui sobor de preoți, a comunității și a oaspeților.