Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera”, în parteneriat cu Colegiul Naţional de Informatică “Spiru Haret” Suceava, Colegiul Tehnic “Petru Muşat” Suceava şi Colegiul Tehnic “Samuil Isopescu” Suceava, organizează vineri, 19 februarie, la ora 12.00, în Sala de Artă şi în galeriile expoziţionale ale Bibliotecii, un eveniment dedicat Zilei Naţionale Brâncuşi: Colocviul Brâncuşi – 140, expoziţii de carte, documentare, expuneri şi audiţii muzicale.
Biblioteca Bucovinei are în custodie un bust al lui Constantin Brâncuşi, operă a sculptorului Vasile Năstăsescu (n. 1920). Lucrarea Constantin Brâncuşi aparţine Muzeului Bucovinei şi poate fi admirată la intrarea în Corpul A al Bibliotecii Bucovinei.
Celebrarea de la Biblioteca Bucovinei urmează spiritul deja consacrat dedicat de această instituţie nu numai specificului său cultural, ci şi pedagogiei memoriei, cultului pentru valoare şi etică.
– BRANCUSI – un mare artist român, care a dus civilizaţia românească în universalitate
După o relaţie traumatizantă cu statul român din perioada comunistă şi post-comunistă, Constantin Brâncuşi a devenit post-mortem membru al Academiei Române. El este considerat în toate marile culturi ale lumii un geniu care a indus mutaţii esenţiale în arta majoră. BRANCUSI, aşa cum e numit în francofonie, dar şi în civilizaţiile anglofile sau spaniole, e celebrat în toate marile muzee şi colecţii.
Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a vitalităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil şi spiritual. În opera sa, el a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii.
Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.

– 19 februarie 2015 este prima celebrare a Zilei Naţionale Brâncuşi în România
Legea nr. 305 din 2015 privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi” a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu.
Potrivit actului, ziua de 19 februarie este considerată, în mod oficial, sărbătoare naţională. Cu această ocazie, autorităţile centrale şi locale pot să organizeze şi/sau să sprijine logistic şi material manifestări cultural-artistice.
19 februarie este data la care, în anul 1876, acum 140 de ani, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuşi.
Iniţiatorii actului au afirmat că Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii şi ziua naşterii sale este sărbătorită pe tot mapamondul.
„Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”, se menţiona în expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă.
Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului se numără „Coloana infinitului” (în original „Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, care a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului), „Poarta Sărutului”, „Masa tăcerii” şi „Domnişoara Pogány”.

19 februarie este zi lucrătoare

Noua lege stabileşte că 19 februarie este doar sărbătoare naţională, nu şi zi nelucrătoare pentru salariaţi. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt stabilite exclusiv în Codul muncii.