Țarul Rusiei, Nicolae I, numise cu dispreț Turcia „bolnavul Europei”; în luna mai, a intrat în Principatele Dunărene (Țara Românească și Moldova), care, teoretic, erau sub „protecție” comună rusă și turcă.

Franța, Austria și Marea Britanie au protestat vehement și, până în septembrie, mulțimile s-au revoltat la Constantinopol împotriva incursiunii ruse. Tensiunea era evidentă, cele două imperii corupte și pe moarte, Imperiul Otoman și Imperiul Rus, condus de dinastia Romanovilor, urmărindu-se unul pe altul, fără să-și abandoneze propriile ambiții.

Știind că au principalele puteri europene în spatele lor, turcii au fost mai mult decât bucuroși să declare război în această zi a anului 1853; astfel a început Războiul Crimeii. Până în luna martie a anului următor, Franța și Marea Britanie au intrat în război alături de turci și, ulterior, și Regatul Sardiniei va trimite un regiment.

Războiul Crimeii a fost purtat în condiții îngrozitoare; aproape doi ani și jumătate, oamenii au murit din cauza rănilor, a frigului și mai ales a bolilor care devastau ambele tabere. În final, Rusia a recunoscut câteva modificări neînsemnate de frontieră și lupta s-a oprit.

Războiul a fost martor al unor legendare, deși inutile acte de eroism, cum ar fi atacul cavaleriei ușoare, iar Florence Nightingale a devenit eroina britanicilor, îngrijind răniții în timpul conflictului.

Dar, în total, aproximativ 250 000 de oameni au murit în Crimeea, într-unul dintre cele mai lipsite de scop războaie ale istoriei. Țarul Nicolae, omul care a început războiul, nu a supraviețuit pentru a-i vedea sfârșitul; a murit pe 2 martie 1855, cu unsprezece luni înainte de

sfârșit. Unii istorici susțin că s-a sinucis, din cauza disperării de a vedea pierderile din ce în ce mai mari ale Rusiei, dar este mult mai probabil să fi murit de pneumonie, organismul său epuizat fiind prea slab pentru a rezista.

Poate singurul beneficiu al Războiului Crimeii a constat în îmbogățirea limbii engleze cu cuvinte ce denumesc obiecte de îmbrăcăminte. Atunci a apărut casca balaclava, cagula inventată de soldați pentru a se apăra împotriva frigului nimicitor și botezată după bătălia de la Balaclava, din 1854, mâneca raglan, concepută inițial pentru a fi purtată de comandantul britanic cu un singur braț, feldmareșalul Raglan, și cardiganul, numit după inventatorul său, generalul britanic Sir James Cardigan.

Tot la 4 octombrie:

1582: Papa Grigore al XIII-lea pune bazele calendarului gregorian, desemnând 1 ianuarie drept prima zi a anului.

1669: Pictorul olandez Rembrandt van Rijn moare la Amsterdam.

1720: Se naște arhitectul și gravorul italian Giambattista Piranesi.

1814: Se naște pictorul francez Jean François Millet.

1830: Belgia își declară independența față de regatul Olandei.

Geo Alupoae, critic de teatru.