Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în urma sesizării de către CRJ, a sancționat Municipiul Cluj-Napoca pentru prevederi ale unei Hotărâri de Consiliu Local care dezavantajează persoanele fără posibilități financiare, aflate în sărăcie, limitându-li-se accesul în mijloacele de transport public. CNCD a reținut săvârșirea faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. (3), art. 10 lit. h) și g) și art. 15 din OG 137/2000 prin Hotărârea nr. 541 din 07 septembrie 2022, sancționând cu avertisment UAT Municipiul Cluj-Napoca, prin primar în funcție.

Prin prevederile sesizate, călătorii sunt obligați să aibă o ținută vestimentară curată, iar cei care urcă în mijlocul de transport public local de călători cu îmbrăcăminte murdară care să deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport riscă amendă de la 100 lei, la 200 lei.

Extras din Hotărârea CNCD: “60.Analiza trebuie făcută în contextul în care este cunoscut faptul că în municipiul Cluj-Napoca există  o comunitate importantă de persoane vulnerabile, dezavantajate, care trăiesc marginalizate și izolate la periferia municipiului, condițiile de viață ale acestora fiind caracterizate de privare materială și condiții sanitare.

61. Din aceste considerente, impunerea condiției deținerii unei vestimentații curate în mijlocul de transport, printr-o caracteristică subiectivă, nedeterminată, cuantificabilă, care să conțină caracteristici clare, nu este proporțională cu scopul urmărit și îngrădește accesul acestor persoane la serviciile publice de transport.

62. Astfel, Colegiul director constată că impunerea unei vestimentații curate, fără alte criterii obiective, cuantificabile, determinante, conduce la interpretări de natură subiectivă, producând efecte discriminatorii pentru diferite comunități, grupuri vulnerabile.”

Totodată, CNCD a recomandat UAT Municipiul Cluj-Napoca găsirea unui echilibru între necesitatea protejării bunurilor și efectele de discriminare față de diferite persoane, grupuri vulnerabile și comunități prin găsirea unei variante de formulare a textului prevederilor Hotărârii de Consiliu Local nr. 670/2019 care să nu lase loc de interpretări subiective și să aibă efecte discriminatorii asupra unor categorii defavorizate sau comunități.

Centrul de Resurse Juridice apreciază această hotărâre ca fiind parțial satisfăcătoare din pricina sancțiunii aplicate Municipiului Cluj-Napoca și a recomandării de reformulare a textului prevederilor din hotărâre, în detrimentul instituirii unei obligații în acest sens.

În concret, fapta de discriminare provine de la autoritatea publică locală care are obligația respectării drepturilor omului, astfel încât să fie în concordanță cu art. 2 alin. (10) lit. a) din OG 137/2000: “[…] eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a  unor măsuri afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate  care  nu se bucură  de egalitatea șanselor”.

Având în vedere opinia municipalității privind sancțiunile prevăzute în hotărâre, astfel cum a formulat-o în întâmpinare, și anume că acestea se adresează utilizatorilor serviciului de transport public local care “în exercitarea drepturilor lor de a beneficia liber și nediscriminatoriu de serviciul public de transport local, nu înțeleg să respecte normele de igienă”, lipsa instituirii unei obligații în sarcina acesteia de a elimina prevederile discriminatorii din hotărâre va rămâne doar atât, o recomandare.

Petiția a fost depusă la data de 12 mai 2022 de către Centrul de Resurse Juridice, mai multe detalii despre caz sunt disponibile la https://www.crj.ro/dreptul-de-a-beneficia-liber-si-  nediscriminatoriu-de-serviciul-public-de-transport/

Proiect derulat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014- 2021. Scopul proiectului este creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la nivelul de acceptare și internalizare a discursului urii în spațiul public și întărirea capacității acestora de identificare, raportare și combatere a discursului urii, inclusiv prin deconstruirea prejudecăților care îl susțin, prejudecăți despre diverse grupuri vulnerabile la discriminare, prin oferirea de instrumente si acces facil la informatie.