Comenzi MOPAN Suceava

Deceniul ’30–’40 al secolului XX aduce adânci și profunde mutații în viața social-politică europeană. Ascensiunea la putere în unele state a unor forțe politice de tip fascist, revanșard prefigurează orizonturi tulburi, însângerate.

Părăsită de aliații săi tradiționali, izolată pe plan internațional, România va fi victima politicii agresive anexioniste.

Prin semnarea, la 23 august 1939, la Moscova, a Tratatului de neagresiune germano-sovietic (Pactul Ribbentrop-Molotov), Uniunea Sovietică primește consimțământul Germaniei de a trece la realizarea planurilor sale expansioniste în dauna statelor limitrofe. Prin Articolul 3 al unui protocol adițional secret la Pact, URSS primea acordul Germaniei de a anexa Basarabia și nordul Bucovinei.

Pasul următor al Kremlinului a fost declarația lui Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afaceri Externe al Uniunii Sovietice, făcută la 29 martie 1940, prin care nominaliza România ca fiind statul cu care URSS-ul nu are semnat un pact de neagresiune.

Cauza acestei situații, în viziunea lui Molotov, era „existența unei chestiuni litigioase, nerezolvată, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta nu a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”.

Conform practicii impuse de statul sovietic, respectiva declarație denatura adevărul istoric în problema basarabeană. Provincia dintre Prut și Nistru a fost parte componentă a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Tratatul de alianță dintre Moldova și Imperiul Țarist semnat la Luck (13/24 aprilie 1711) de către Dimitrie Cantemir și țarul rus Petru cel Mare stabilea hotarul dintre cele două state.

Din 15 aprilie 1940, unități militare sovietice se deplasează spre granița României, în așteptarea ordinului de agresiune. Ministrul român la Moscova, Gheorghe Davidescu, este convocat, la 26 iunie 1940, la Ministerul de Externe sovietic de către V.M. Molotov, care îi înmânează o Notă ultimativă în care se cerea României: „1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei.” Cererea privind cedarea Bucovinei de Nord era „ca despăgubire pentru dominația română a Basarabiei timp de 22 de ani”.

În legătură cu termenul de 24 de ore, conținut de Nota ultimativă, în care România trebuia să evacueze teritoriul cerut, reprezentantul României arată că este „insuficient pentru ca guvernul român să poată lua o hotărâre atât de importantă pentru viitorul neamului nostru”.

Ministrul german la București, Wilhelm Fabricius, transmite șefului diplomației române o notă verbală din partea lui Joachim von Ribbentrop, ministru de Externe al Germaniei, prin care se sugera părții române să accepte Nota ultimativă sovietică deoarece ea „este în interesul, bineînțeles, al României” și recomanda totodată „să primească condițiunile rusești fără nici o rezervă”.

La 27 iunie, ora 9, premierul român, Gheorghe Tătărescu, îl informa pe regele Carol al II-lea despre conținutul Notei. Este convocat pentru ora 12 Consiliul de Coroană. În răspunsul Guvernului Regatului Român la Nota ultimativă sovietică, se afirmă: „Fiind însuflețiți de aceeași dorință ca și guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînțelegere între URSS și România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat și în spiritul cel mai larg la discuții amicale și de comun acord a tuturor propunerilor emanând de la guvernul sovietic”.

La 28 iunie, ora 2:25, Gh. Davidescu este informat că partea sovietică este nemulțumită de răspunsul executivului roman, pe care îl califică drept „imprecis”. Partea sovietică precizează că România trebuie să părăsească teritoriul revendicat în decurs de patru zile, începând de la 28 iunie, ora 14.

La ora 3 (28 iunie), trupele sovietice mecanizate trec frontiera României și înaintează spre Seletin. La ora 11 (ora Moscovei), Gh. Davidescu înaintează oficialităților sovietice Nota de răspuns a guvernului român: „Pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recuperarea în forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei”, guvernul român „se vede silit să primească condițiile de pace”.

La ora 12, în aceeași zi, armata sovietică intră în Cernăuți. În Basarabia, trupele de ocupație ating aliniamentul Otaci, Soroca, Soloneț, Ciripcău, iar elementele înaintate, linia Strâmba, Alexandreni, Putinești. Părți din regiunile rupte din teritoriul României vor lărgi (în centru) hotarele Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, iar nordul și sudul Basarabiei și Bucovina de Nord vor fi înglobate în Ucraina.

Prin anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a unei părți din județul Dorohoi, România a pierdut o suprafață de 49 622 km2 și o populație de 3 786 000 de locuitori.

Tot la 26 iunie:

363 d.Hr.: Este ucis în luptă, în Persia, împăratul roman Iulian Apostatul.

1541: Este asasinat conchistadorul spaniol Francisco Pizarro.

 

Geo Alupoae, critic de teatru.

Ocuparea de către sovietici a Basarabiei și a nordului Bucovinei (1940), 10.0 out of 10 based on 1 rating
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Cultural
SAV-COM Suceava
Edofier Fier Forjat
Castiga premii zilnice cu factura electronica din contul E.ON Myline
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
Jidvei - vinuri albe romanesti de calitate
A.I.T.I. Imobiliare Suceava
General Construct - Anunturi angajare
Aeroportul International Stefan cel Mare Suceava
REVINE Suceava
Hornar de Bucovina
Locuri de munca in Romania
ROMFOUR - Transport international de persoane colete - auto pe platforma
Loial Impex Suceava