Sâmbătă, 24 septembrie 2016, la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” București, a avut loc un eveniment, în premieră, atât la nivel național, cât și european – Consultări cetățenești privind pregătirea în caz de epidemie sau pandemie. Vom prezenta primele rezultate.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului ASSET (Action plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total Pandemics), partenerul român fiind Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, reprezentată de prof. dr. Mircea-Ioan Popa, împreună cu echipa coordonată de acesta.

La Festivitatea de deschidere au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, ANCSI și INC „Cantacuzino”, primele cuvinte fiind adresate de către conducerea universității și facultății de medicină.

În realizarea Consultărilor cetățenești ASSET, au fost urmate recomandările aplicate strict și în celelalte șapte țări participante (Bulgaria, Norvegia, Danemarca, Norvegia, Elveția, Franța, Irlanda). Au fost selectați 50 de participanți de pe întreg teritoriul țării, menținând un echilibru în ceea ce privește raportul dintre numărul de participante și cel de participanți, vârsta, nivelul educațional, pregătirea profesională, ocupația acestora.

Cetățenii au fost așezați la mese rotunde și împreună cu un moderator au discutat mesajele transmise de un film documentar (același în toate țările participante), în cinci sesiuni succesive. Sesiunile au abordat teme precum libertatea personală, transparența versus secretizare, comunicarea între cetățeni și autoritățile de sănătate publică și accesul la informații. După dezbateri, participanții au răspuns, anonim, la câteva întrebări referitoare la ce s-a discutat (ex. gestionarea resurselor limitate în cazul unei  epidemii, majoritatea participanților români considerând prioritare anumite grupuri de risc, în timp ce cei străini ar alege persoanele care lucrează în domeniul sănătății publice, pompieri, etc.). Altă întrebare a fost reprezentată de gradul de mulțumire față de modul de comunicare al informațiilor în situații de criză, atât cetățenii străini, cât și cei români fiind nemulțumiți. În ceea ce privește dorința participanților români și din celelalte țări de a mai exista astfel de consultări cetățenești pentru pregătirea răspunsului față de epidemii și pandemii, peste 90% au răspuns afirmativ.

Răspunsurile au fost colectate sunt în curs de analiză, iar rezultatele vor fi incluse într-un raport, care va fi prezentat în Parlamentul European în primăvara anului următor cu scopul de a influența politicile de sănătate în domeniu prin creșterea implicării cetățenești la nivel european.