După ce i-a conferit cel mai înalt ordin al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, ”Crucea Bucovinei”, IPS Calinic,  îl ia peste picior pe directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu,  după ce s-a opus schimbării denumirii Cazinoului din Vatra Dornei în Palatul Dornelor. Într-un răspuns la o întrebare primită de la un enorial IPS Calinic vorbește de cei care comentează pe tema Cazinoului cu trimitere directă la directorul Muzeului ca despre  ”viteji de carton, fie ei chiar și doctori în cele ale științelor”.

”Pe 28 noiembrie, în cadrul manifestărilor festive de la Vatra Dornei, managerul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, v-a rugat să nu schimbați denumirea Cazinoului Băilor în Centrul Muzeal Palatul Dornelor: „Vă rugăm să nu permiteți să se șteargă o pagină frumoasă din istoria Bucovinei: lăsați în titulatura obiectivului pe care astăzi l-ați sfințit sintagma Cazinoul Băilor. Sufletul bucovinenilor a fost de atâtea ori sfâșiat, clădirile orașelor noastre dărâmate, memoria noastră ștearsă sau uitată intenționat, Vă rugăm cu smerenie și demnitate să nu permiteți încă o nedreptate pentru istoria Bucovinei! Aici a fost un spațiu public, pentru activități socio-culturale, este de astăzi, grație grijii dumneavoastră, un centru muzeal: Centrul Muzeal Cazinoul Băilor. Bucovina istorică mai are astăzi încă multe palate. A avut, și mai are, însă, doar un singur cazinou”. Care este răspunsul dvs.?

Cu mulțumiri,

Teodor Pușcașu

ziaruldepenet.ro

ziaruldesuceava.ro”, a întrebat credinciosul.

”Un răspuns pertinent la întrebarea legată de numele noii instituții veți primi din partea specialiștilor. Important este că disputa privind numele acestui edificiu nu se face în jurul unei ruine, așa cum a fost cazinoul când a fost pus în brațele Arhiepiscopiei, după 18 ani de dezafectare, așteptare și părăsire. Oare, mă întreb, cei care își revendică acum nenumărate merite, sau care consideră că nu se cuvine să fie inclus în patrimoniul Arhiepiscopiei, de ce nu l-au dorit atunci? De ce nu s-au găsit, pe plan local ori național, în cei 18 ani, fondurile necesare pentru a fi restaurat și, astfel, să nu-l mai fi înapoiat proprietarului de drept, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe clădiri din Vatra Dornei ale Fondului Bisericesc, care au fost vândute și revândute ca să li se piardă urma?

Știți, o apoftegmă spune: „După război, mulți viteji se arată”. Numai că în cazul restaurării Cazinoului au fost doar trei: fondurile europene, fondurile Consiliului Județean Suceava și fondurile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care în plus are și meritul, prin vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Pimen, de a fi acceptat o clădire în colaps. Nimic în plus și nimic în minus. Încolo, vorbim de viteji de carton, fie ei chiar și doctori în cele ale științelor. „Vorba sună, fapta tună!”, spunea vrednicul de pomenire Arhim. Iachint, fostul stareț al Mănăstirii Putna”, a răspuns IPS Calinic.