Viața din Marea Neagră este în pericol! OMV Petrom și Romgaz tocmai au anunțat că încep exploatarea în adâncime a gazelor fosile din apele teritoriale ale României. Decizia e una catastrofală pentru biodiversitate, mediu și litoralul românesc, după cum o arată zeci de exploatări similare, semnalează Greenpeace.

Presiunea pe care proiectul Neptun Deep o va avea asupra habitatelor marine se adaugă problemelor ecologice cu care Marea Neagră se confruntă deja. Proiectele și programele de colaborare științifică din Marea Neagră, precum EMBLAS, Connect Black Sea și MISIS Black Sea Marine Atlas, au demonstrat că poluarea cu substanțe toxice și microplasticul, pescuitul excesiv și speciile invazive sunt provocări majore pentru viața din Marea Neagrăpentru viața din Marea Neagră.

În plus, invazia rusă din Ucraina aduce amenințări grave la adresa habitatului marin din cauza distrugerilor de război, exploziei minelor marine, expunerii sporite la poluare fonică, scurgerile de petrol și alte devastări provocate de conflict. Rapoartele despre decimarea delfinilor din Marea Neagră și migrația acestora spre sud arată un impact mult mai mare asupra mediului marin decât se credea inițial. Mai mult, recenta distrugere a barajului Kakhovka expune Marea Neagră la un nou dezastru ecologic.

„Operațiunile de extracție a gazelor offshore au consecințe devastatoare și ireversibile asupra mediului marin și de coastă, precum și efecte negative semnificative asupra comunităților locale și turiștilor de pe litoralul românesc”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Amplasamentul propus pentru construirea facilităților de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în sudul comunei Tuzla, județul Constanța, în imediata apropiere a stațiunii turistice Costinești, unde cele mai apropiate locuințe sunt situate la aproximativ 100 de metri față de limita zonei propuse pentru instalarea conductei. La celălalt capăt, zona de dezvoltare a perimetrului Neptun Deep este situată în vestul Mării Negre, în zona economică exclusivă (ZEE) a României, la 160 de kilometri de facilitățile de pe uscat. Infrastructura de pe mare traversează mai multe unități geomorfologice diferite și unice, inclusiv zona de coastă, platforma și panta continentală a Mării Negre.

Proiectul intersectează două arii protejate Natura 2000, situate în zona de coastă a Mării Negre. Acestea sunt reprezentate de Situl Natura 2000 Marea Neagră (ROSPA 0076), care va fi subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 2,5 km, și de Situl Natura 2000 Zona marină de la Capul Tuzla (ROSCI 0273), de asemenea subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 600 m. Planurile de execuție ale tunelului și conductei din apropierea țărmului vor include utilizarea de nave ancorate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, cu un impact negativ ce ține de afectarea suprafețelor de habitat caracteristic substratului dur (recifi).

„Dacă Marea Neagră ar avea o voce, ar spune că nu mai poate încasa loviturile. Exploatarea gazelor offshore pune în pericol – fără o justificare climatică, de mediu și nici măcar una economică – un ecosistem reprezentativ pentru România și porțiuni din litoral.
România are opțiuni mult mai bune și un potențial foarte mare pentru energie curată. Declanșarea exploatării este o greșeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toții. Încă nu e prea târziu să spunem NU și îi invităm pe toți cei care nu sprijină acest proiect distructiv să ni se alăture”,  Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Anexă – Descrierea impactului asupra habitatelor marine și de coastă

Conform documentelor depuse de OMV Petrom la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța în vederea obținerii acordului de mediu, impactul negativ asupra habitatelor marine este reprezentat de:

Perturbarea peștilor și mamiferelor marine din cauza zgomotului și vibrațiilor generate în timpul excavațiilor din zona de coastă, lucrărilor marine de instalare și construire, forării sondelor din larg și utilizării navelor suport;

Perturbarea și pierderea habitatelor și a speciilor asociate din cauza lucrărilor de construire reprezentate de excavațiile din zona de coastă, poziționarea conductelor pe fundul mării, instalarea platformei de producție, instalarea echipamentelor de extracție subacvatice, utilizarea ancorelor navelor etc.;

Perturbarea habitatelor de creștere și hrănire a peștilor;

Afectarea unor suprafețe de habitat caracteristic substratului dur (recifi) ca urmare a folosirii ancorelor pentru menținerea poziției fixe a barjei implicate în activitățile de instalare a conductei de subtraversarea a plajei prin tunel;

Perturbarea mamiferelor și păsărilor marine din cauza prezenței platformei de producție;

Perturbarea organismelor și habitatelor în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanțe chimice descărcate în mare.

Proiectul are un impact negativ și asupra zonei de coastă a Mării Negre, acesta fiind reprezentat de:

Perturbarea peisajului natural în perioada lucrărilor de construcție cu impact vizual pentru turiști și localnici din cauza prezenței echipamentelor și vehiculelor de construcție de pe uscat;

Disconfort pentru populația locală și pentru turiști din cauza zgomotului și vibrațiilor produse de vehiculele și echipamentele utilizate pentru lucrările de construcție și instalare de pe uscat;

Impactul asupra activității de pescuit din cauza prezenței componentelor subacvatice ale proiectului;

Perturbarea speciilor de faună, care folosesc terenurile arabile ca loc de hrănire;

Perturbarea activității speciilor de faună, din cauza zgomotului, iluminatului și prezenței umane;

Poluarea aerului cu particule (praf) din cauza lucrărilor de excavație și de amenajare a terenului (curățarea vegetației, excavarea solului, umpluturi), traficul pe drumuri neasfaltate și manipularea materialelor de construcție (balast, nisip);

Poluarea aerului cu emisii de la motoarele cu ardere internă ale navelor, vehiculelor și echipamentelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de construcție și instalare;

Deteriorarea conductelor de alimentare cu apă și canalizare existente pe uscat din cauza unor accidente în timpul lucrărilor de excavare și de amenajare a terenului (de exemplu, degajarea vegetației, excavarea solului);

Deteriorarea căii ferate din apropiere din cauza unor accidente în timpul lucrărilor de subtraversare a plajei.