La împlinirea a 109 ani de la nașterea vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, la Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava a fost pomenit cel care a păstorit, timp de 21 de ani, Biserica Ortodoxă din România.

Sub protia arhim. Gherasim Curaciuc a fost săvârșită slujba Parastasului de către un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai așezământului monahal care adăpostește moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, ocrotitorul Sucevei.

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu”.

Omagiul adus astăzi celui care a fost cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Românei între 1986 și 2007, dar și mitropolit al Moldovei și Sucevei din 25 septembrie 1977 până în 9 noiembrie 1986 reprezintă dovada dragostei și recunoștinței pe care noi, cei de astăzi, o purtăm înaintașilor noștri, vrednici ierarhi al Bisericii lui Hristos.

Viitorul Părinte Patriarh Teoctist, Toader din Botez, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni din Botoșani, fiind cel de-al zecelea copil din cei unsprezece ai părinților Marghioala și Dumitru Arăpașu. La data de 6 august 1935 a primit chipul îngeresc al călugăriei la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ, cu numele Teoctist. Între 1940-1944 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității București, iar începând cu anul 1950, când a a primit hirotonia întru arhiereu la 5 martie, a îndeplinit, pe rând, funcțiile de episcop-vicar patriarhal, episcop al Aradului, episcop al Episcopiei Ortodoxe din America și Canada, arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei.

După trecerea la cele veșnice a Preafericitului Părinte Iustin Moisescu, Teoctist Arăpașu i-a urmat în scaunul patriarhal, păstorind credincioșii creștini-ortodocși români între 19 noiembrie 1986 şi 30 iulie 2007.

În cei peste 45 de ani de arhierie, Preafericirea Sa s-a remarcat printr-o bogată activitate pastoral-misionară, îngrijindu-se de credincioșii Bisericii Ortodoxe Române dinăuntrul și din afara granițelor țării. Totodată, s-a ocupat de restaurarea unor monumente de artă bisericească, multe dintre acestea din cele patru eparhii pe care le-a condus, între care mănăstirile Putna, Bistrița, Slatina, Râșca, Gorovei și Vorona.

Dincolo de cunoscuta activitate internațională în ceea ce privește activitatea misionară a Bisericii și de dragostea arătată față de patrimoniul cultural și religios, precum și față de valorile tradiționale românești, Preafericitul Părinte Teoctist s-a implicat activ în ajutorarea semenilor, înființând numeroase centre social-filantropice, destinate vârstnicilor și copiilor, precum și tuturor persoanelor vulnerabile. Nu în ultimul rând, a încurajat apariția mai multor lucrări teologice.

Și-a început drumul către veșnicie la vârsta de 93 de ani, la data de 30 iulie 2007.

Irina Ursachi

Foto credit: Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”