”Cu bucurie și recunoștinţă citesc de fiecare dată răspunsurile pe care le daţi tuturor celor care au câte o nedumerire. Am îndrăznit și eu să scriu și nădăjduiesc la un răspuns mai complex – în îngustimea mea, am căutat unul și nu m-a mulţumit sau m-a lăsat cu și mai multe nedumeriri. Pornesc de la un caz concret – nu știu în ce măsură cunoașteţi acest lucru, dar aveţi pe cineva în eparhie care citește Moliftele Sfântului Vasile cel Mare la fiecare Sfântă Liturghie. Subliniez faptul că nu scriu aici pentru a „raporta” sau pentru a condamna cele petrecute. E strict curiozitate personală, ce nădăjduiesc să ajute și pe alţii cu privire la acest subiect. Întrebarea mea este: în ce măsură se pot citi aceste dezlegări săptămânal/zilnic (în cazul în care se face Sfânta Liturghie zilnic) și cine dă o asemenea binecuvântare sau care este pregătirea ce se face (pentru că peste tot scrie despre pregătirea preotului și nu numai) înainte de participarea la acestea? În nimicnicia mea, sunt logice aceste lucruri și nu zic că ar fi și corecte: nu se poate să-l blestemi zilnic și să te lase-n pace, pentru că așa cum nu suntem în stare să ne batem (să zicem) cu un om în fiecare zi, cu atât mai mult n-am putea să-l luăm la trântă pe tangalaki și să ieșim învingători – cred eu (și chiar insist să mă corectaţi/lămuriţi) că noi luptăm doar cu patimile din noi, nu „corp la corp” cu vrăjmașul. Pe de altă parte, personal, prefer să nu mai particip la slujbă, acolo unde slujește acest părinte, pentru că am o reţinere legat de lucruri citite/auzite. Era un părinte ce spunea în predica la Evanghelia din Duminica a XXIII-a după Rusalii că de fapt demonizarea nu se face prin pedeapsă pentru păcate, ci de la om la om. Și ca să întăresc, sunt atâţia bătrâni și, desigur, oameni duși la biserică ce spun același lucru: „Păzește-te pe toate planurile și te pregătește, pentru că nu se știe din cine iese și unde se cuibărește.” Am mai citit și că acestea se fac într-un cerc restrâns. De aceea, nădăjduiesc la un răspuns amplu sau chiar la o trimitere către o serie de informaţii care pot să acopere toate cele scrise mai sus. Cu preţuire, vă sărut dreapta și vă mulţumesc, rugând pe Dumnezeu să vă întărească și să vă lumineze să ne puteţi călăuzi spre mântuire, prin Cuvânt!”, a scris enoriașul anonim.

”Hotărârea Sfântului Sinod privind citirea Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în Biserica Ortodoxă Română din 16-17 februarie 2011 precizează foarte clar: „pentru a evita excesele străine de duhul credinţei şi al bunei-cuviinţe pastorale, precum şi practicile dăunătoare unităţii liturgice, săvârşite cu ostentaţie sau din motive pecuniare, este necesar să se respecte rânduiala citirii Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în zile de post, în cazuri individuale şi, după caz, în legătură cu Taina Sfântului Maslu, atunci când bolnavul solicită, aceasta trebuind să fie însoţită de post şi spovedanie, atât din partea clericilor, cât şi a credincioşilor”.

Așadar, aceste molitfe se citesc de către preot sau episcop numai atunci când situația o cere. Există în popor o apoftegmă: „Nu se trage cu tunul după iepuri”. Aceasta înseamnă că Molitfele Sfântului Vasile cel Mare nu se citesc când ai în față o lume eminamente sănătoasă, ci doar în cazul în care ai persoane luptate de duhuri necurate. Celorlalți li se citesc rugăciuni de dezlegare și altele, în nici într-un caz aceste molitfe. Dacă doriți să aprofundați tema, despre Molitfele Sfântului Vasile cel Mare am scris în lucrarea „Despre Sfintele Taine și Ierurgii. O carte dogmatico-liturgică pe înțelesul tuturor”, a răspuns IPS Calinic.