Aeroportul din Iaşi, prin conducerea acestuia, a trimis o adresă către Consiliul Judeţean Suceava din care reiese că nu acceptă concurenţa din partea Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava. Şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, a declarat marţi că directorul Aeroportului din Iaşi, Marius Bodea, a trimis o adresă oficială prin care solicită o serie de clarificări şi îşi exprimă „îngrijorarea” cu privire la două hotărâri ale Consiliului Judeţean, respectiv transferul unui imobil al Centrului Economic Bucovina în administrarea Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” şi „diminuarea drastică, spre valori modice” a tarifelor aeroportuare care vor fi practicate de aeroportul sucevean. Cătălin Nechifor a spus că pe scurt, tot ceea ce se spune în adresa de şapte pagini trimisă de Aeroportul din Iaşi demonstrează că „pe cei din Iaşi îi deranjează concurenţa. Mai mult, Nechifor a spus că nu mai acceptă ca cineva „să se mai ia” de Suceava şi de Ştefan cel Mare. „Poate ar trebui să spunem foarte clar tuturor că Suceava e cine e. Să nu uite cineva că Suceava e cine e. Şi toate până la Ştefan cel Mare. Până acolo: deci nu ne legăm de Ştefan cel Mare. Chiar nu e în regulă lucrul acesta. Nu ne-a durut capul despre Iaşi. Nu ne-a interesat că ne-au mutat capitala cu Lăcustă Vodă, şi cu Lăpuşneanu. Am reţinut, am înţeles, dar au trecut sute de ani, şi de atunci până acum chiar sub talpa cuiva nu mai stăm. Eu personal nu mai stau”, a declarat Cătălin Nechifor.

El a explicat pe scurt conţinutul adresei primite de la Iaşi, arătând că „se face referire că la transferul administrării s-ar încălca nişte prevederi naţionale, internaţionale, europene, că nu am fi avut voie să facem acest transfer pentru că astfel diminuăm perspectiva de utilizare a altor infrastructuri existente în zona largă a Moldovei, cumva şi la Iaşi”, a spus Nechifor. El a subliniat că în adresă se mai precizează că Aeroportul din Iaşi „nu şi-a atins nici pe departe capacitatea sa de operare”, estimată la aproximativ două milioane de pasageri anual. „ Deci cumva noi vom avea voie să facem ceva vreodată la Suceava doar atunci când constatăm că Aeroportul Iaşi şi-a atins ţinta proprie. Până vezi Doamne fac ei două milioane de pasageri pe an, noi trebuie să stăm cuminciori, să nu facem nimic, să ne uităm cu atenţie cum zboară alţii în Iaşi”, a declarat preşedintele CJ Suceava. El a adăugat că şi în privinţa reducerii tarifelor aeroportuare la Suceava, conducerea din Iaşi atrage atenţia că „aprobarea acestui proiect ar intra în contradicţie cu declaraţiile date sub semnătură privată de către beneficiarii finanţării proiectului de modernizare a Aeroportului Suceava, inclusiv datele transmise şi asumate în cererea de finanţare”. Făcând referire şi la această „avertizare”, Cătălin Nechifor a spus că cei de la Aeroportul din Iaşi nu înţeleg ce înseamnă anumite principii europene. „Vezi Doamne că şi aici am fi în greşeală, de parcă pe noi ne-a interesat ce tarife practică cei din Iaşi pentru vreun operator, sau am comentat vreodată ceva despre Iaşi. Nu, noi am înţeles tot timpul concurenţa ca fiind un motor de dezvoltare, un factor care produce cu adevărat servicii pentru pasageri, produce şi un fenomen foarte interesant în libera mişcare a cetăţenilor. Şi sigur acestea sunt principii europene pe care cei de la Iaşi am sentimentul că nu prea le înţeleg”, a declarat Nechifor.

El a ţinut să mai citească şi finalul adresei primite de la directorul Aeroportului din Iaşi, în care se spune că „vă rog să priviţi cu sinceritate aprecierea noastră privind dorinţa locală de a dezvolta acest segment de activitate, când ştim cât este de greu să implementezi un astfel de proiect, prin hăţişul legislativ. Însă, în cele din urmă, considerăm că este colegial să aducem la suprafaţă principiile respectării unitare a legislaţiei europene şi naţionale şi să preîntâmpinăm erori neculpabile în cele din urmă, ale autorităţilor deliberative locale, care, la luarea deciziilor nu au primit din partea iniţiatorilor, toate elementele de constrângere legislativă. În final, domnule preşedinte, vă rog să nu priviţi sub nici o formă prezenta adresă ca un afront, iar în situaţia în care veţi considera că aspectele prezentate mai sus nu se aplică speţelor reclamate de către noi, primiţi scuzele ce se impun”.

Nechifor a spus că toate aspectele reclamate de conducerea Aeroportului din Iaşi nu sunt adevărate, acest lucru fiind demonstrat prin două adrese oficiale din partea instituţiilor statului care cu adevărat pot să dea un verdict legal şi care au clarificat problemele semnalate. Nechifor a făcut referire şi a prezentat adresele primite de Consiliul Judeţean Suceava de la Consiliul Concurenţei şi de la Autoritatea de Management a programului Operaţional Sectorial – Transporturi. Aceasta din urmă a informat CJ Suceava că atât transferul administrării clădirii CEBS către aeroport, cât şi reducerea tarifelor aeroportuare nu încalcă cu afectează nimic analiza cost-beneficiu din proiectul pentru modernizarea aeroportului Suceava. De asemenea, Consiliul Concurenţei a anunţat în mod oficial că „în cazul în care reducerea tarifelor este o decizie comercială, iar din aceste tarife Aeroportul Suceava îşi acoperă costurile pentru prestarea acestor servicii şi obţine şi o cotă rezonabilă de profit fără să fie necesară acordarea unor subvenţii din partea autorităţilor locale, considerăm că măsura nu conţine elemente susceptibile să reprezinte ajutor de stat.”

Făcând referire la reducerea tarifelor aeroportuare pentru Suceava, Cătălin Nechifor a spus că nu e treaba celor din Iaşi cu ce tarife va opera Aeroportul Ştefan cel Mare. „E o politică concurenţială de piaţă, pe care aeroportul Suceava o face în conformitate cu reglementările naţionale şi internaţionale şi care în nici un caz nu pot fi negociate asumate discutate cu vreun alt concurent. Tocmai acest lucru ar fi grav în accepţiunea mea, ca aeroporturile să aibă o politică de cartel. Sper ca domnul Bodea de la Aeroportul Iaşi să înţeleagă ce înseamnă cartel. Ar fi chiar grav cartelizarea unor operatori în speţă aeroporturi, în sensul de a defini un plan de tarifare unic. Atunci chiar ar fi grav”. Mai mult, el a arătat că şi în cazul transferului clădirii, „nu e treaba nimănui” cui dă Consiliul Judeţean în administrare un patrimoniul, acesta rămânând în continuare proprietatea judeţului.